Publicat: 11-08-2026 19:1711-08-2026 19:17
Actualizat: 11-08-2026 19:2811-08-2026 19:28
Două drone UAV, tip Gerbera, au fost distruse în această după-amiază de scafandrii EOD ai Armatei Române, în zona economică exclusivă, la aproximativ 90NM distanță travers de Constanța, în zona Neptun Deep, transmite ministrul Apărării, Radu Miruță.
„Dronele au fost observate de una dintre navele care executau lucrări în zona platformei, iar o navă a Gărzii de Coastă, cu militari ai Armatei la bord, s-a deplasat în zonă.
Au fost identificate două sisteme UAV în derivă (poza din cadrul video) și alte câteva resturi. MApN a luat legătura cu partenerii ucraineni, care au confirmat că sistemele nu le aparțin.
Pentru siguranța căii navigabile și a lucrărilor desfășurate în jurul platformei, a fost luată decizia de distrugere controlată prin detonare”, a explicat Miruță.
Proiectul Neptun Deep, unul strategic pentru România
Faptul că dronele au fost aproape de proiectul Neptun Deep ar trebui să îngrijoreze mai mult autoritățile de la București.
Zăcământul are aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze recuperabile, iar producția ar urma să înceapă în 2027. La vârf, proiectul este estimat la circa 8 miliarde m³ de gaze pe an. Asta reduce nevoia României de a depinde de importuri de gaze și oferă o sursă internă importantă.
Producția Neptun Deep ar putea practic să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. Gazele ar putea ajunge și în alte state din regiune.
În contextul războiului din Ucraina și al reducerii dependenței europene de gazul rusesc, existența unei surse mari de gaze în Marea Neagră crește reziliența energetică a României și a Europei de Sud-Est.
Ultimele incidente din țară și zonă
România a înregistrat în ultimele săptămâni o intensificare a incidentelor aeriene asociate atacurilor rusești asupra Ucrainei, în special în zona frontierei din județul Tulcea. În perioada 24-26 iulie, Forțele Aeriene Române au doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, folosind aeronave F-16.
Seria de incidente a început pe 24 iulie, când un F-16 românesc a interceptat și a neutralizat o dronă într-o zonă nelocuită din apropierea localității Padina, județul Buzău. Aeronave românești F-16 și italiene Eurofighter au fost ridicate pentru monitorizarea situației, iar populația din județele Tulcea și Brăila a fost avertizată prin RO-Alert.
Pe 25 iulie, radarele MApN au detectat o nouă pătrundere neautorizată în spațiul aerian românesc, în zona frontierei cu Ucraina. Două aeronave F-16 au interceptat ținta și au doborât drona într-o zonă nepopulată. Resturile au fost căutate de echipe ale MApN, iar cazul a fost preluat de procurori.
În aceeași perioadă, atacurile rusești asupra unor obiective din Ucraina aflate în apropierea frontierei românești au determinat o serie de alerte în nordul Dobrogei. Situația a culminat pe 26 iulie, când radarul MApN a detectat o țintă aeriană la aproximativ 25 de kilometri sud-est de Sulina. Drona a intrat în spațiul aerian românesc, iar la ora 10:13 un F-16 românesc a doborât-o la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în limitele apelor teritoriale ale României.
Autoritățile române au considerat seria de încălcări ale spațiului aerian o evoluție semnificativă din punct de vedere al securității. Procurorii au identificat cel puțin una dintre dronele doborâte ca fiind de tip Shahed, model utilizat de forțele ruse în atacurile asupra Ucrainei. Bucureștiul a anunțat intenția de a formula un protest diplomatic față de Moscova.
Pe 27 iulie, la o singură zi după cel mai recent incident, o nouă dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, în zona de est a Sulinei. Două F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană pentru monitorizarea țintei. Drona a revenit ulterior în spațiul aerian ucrainean, unde au fost raportate explozii. Alerta aeriană din județul Tulcea a fost închisă la ora 10:09.
Un nou incident a avut loc pe 2 august, când radarele românești au detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina. Două F-16 au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din Tulcea a primit un mesaj RO-Alert. Potrivit informațiilor furnizate ulterior de autoritățile române, drona a evoluat timp de aproximativ 20 de minute peste apele teritoriale ale României și de-a lungul brațului Sulina, după care a revenit în Ucraina, unde a fost doborâtă de forțele ucrainene. Resturi ale dronei au căzut în zona Periprava, fără victime sau pagube materiale raportate.
Incidentele din România se înscriu într-un context regional mai larg
Pe 8 august, autoritățile bulgare au anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România și a explodat în apropierea localității Kardam, lângă frontiera româno-bulgară. Nu au fost raportate victime sau pagube. Autoritățile bulgare au apreciat că aparatul ar fi putut fi o dronă-momeală de tip Maya, utilizată de forțele ucrainene, și nu au indicat existența unor dovezi că incidentul ar fi fost intenționat.
Intensificarea incidentelor reprezintă o provocare pentru România, membră NATO și stat aflat în imediata vecinătate a războiului din Ucraina. În trecut, incidentele cu drone asociate atacurilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au dus în principal la misiuni de monitorizare, alerte pentru populație și ridicarea avioanelor de luptă. Evenimentele din iulie au marcat însă o schimbare importantă: aeronavele F-16 românești au trecut efectiv la angajarea și distrugerea unor ținte care au încălcat spațiul aerian național.
În același timp, MApN subliniază că monitorizează permanent situația aeriană din zona frontierei și informează în timp real structurile aliate. Într-un incident anterior, în noaptea de 25 spre 26 iunie, România a activat măsuri de alertare în nordul județului Tulcea și a ridicat un elicopter IAR-330 Puma pentru monitorizarea unor ținte aflate la aproximativ 31 de kilometri est de Sulina, fără ca atunci să fie confirmată vreo pătrundere neautorizată în spațiul aerian românesc sau vreun impact pe teritoriul țării.
Pentru România, principala problemă rămâne riscul ca dronele utilizate în atacurile asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării să devieze, accidental sau deliberat, către teritoriul românesc. Frecvența incidentelor pune presiune suplimentară pe sistemele de supraveghere aeriană și pe capacitatea de reacție rapidă a României și a aliaților săi.
În mai puțin de două săptămâni, zona de frontieră din nordul Dobrogei a devenit astfel unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului estic al NATO, iar incidentele cu drone au trecut de la simple alerte la angajamente militare efective.
