Un nou cutremur a fost înregistrat luni dimineață în România, în zona seismică Vrancea. Mișcarea tectonică s-a produs la primele ore ale zilei și a avut magnitudinea 3,3, fiind încadrată în categoria seismelor slabe.
Potrivit informațiilor disponibile, seismul s-a produs la ora locală 06:48, în județul Vrancea, la o adâncime de 80,7 kilometri.
Cutremur de 3,3 în zona seismică Vrancea
Epicentrul a fost localizat în apropierea mai multor orașe importante din centrul și estul țării.
Cutremurul s-a produs la aproximativ 38 de kilometri sud de Focșani și la 59 de kilometri sud de Buzău. De asemenea, epicentrul s-a aflat la aproximativ 73 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe și 84 de kilometri est de Brașov.
Ploieștiul s-a aflat la aproximativ 96 de kilometri de zona indicată, iar Bârladul la circa 98 de kilometri.
Magnitudinea redusă încadrează evenimentul în seria cutremurelor slabe care sunt înregistrate frecvent în regiunea Vrancea.
Astfel de mișcări tectonice nu sunt neobișnuite pentru această zonă, iar unele dintre ele sunt atât de slabe încât nu sunt percepute de populație.
Mai multe cutremure înregistrate în luna septembrie
Activitatea seismică a fost prezentă pe tot parcursul lunii septembrie.
De la începutul lunii au fost înregistrate în România 18 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,1. Cele mai multe au fost evenimente slabe, fără consecințe importante.
Unul dintre cutremurele mai puternice ale lunii s-a produs în dimineața zilei de 6 septembrie, în zona seismică Vrancea-Buzău.
Seismul a avut magnitudinea 4,1 și a fost înregistrat la ora 07:04, la o adâncime de 149,6 kilometri. Evenimentul a fost încadrat drept unul mediu, iar intensitatea indicată a fost II.
La numai o zi distanță, în noaptea de 6 spre 7 septembrie, la ora 01:08, un alt cutremur a fost înregistrat în România. Acesta a avut magnitudinea 3,1 și s-a produs în zona Galați, la o adâncime de numai 16,8 kilometri.
Activitatea seismică a continuat și spre finalul lunii.
Pe 25 septembrie, la ora 01:33, un cutremur de magnitudine 3,3 a fost înregistrat în zona seismică Vrancea-Buzău, la adâncimea de 142,8 kilometri.
În aceeași zi, la ora 22:11, un alt seism, cu magnitudinea 3,2, s-a produs în aceeași regiune, la o adâncime de 118,3 kilometri.
Cutremure mai puternice produse în 2026
Printre evenimentele seismice importante ale anului se numără cutremurul produs pe 26 februarie în zona Vrancea, pentru care magnitudinea inițială a fost estimată la 4,5.
Un alt seism semnificativ s-a produs în dimineața zilei de 25 august 2026.
La ora 04:56, în zona seismică Vrancea-Buzău, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4,4. Datele revizuite au indicat o adâncime de 144,3 kilometri, evenimentul fiind clasificat drept un cutremur de adâncime intermediară.
Seismul a fost resimțit inclusiv în București și în alte localități aflate la distanță de epicentru.
De ce contează adâncimea unui cutremur
Adâncimea este unul dintre parametrii importanți analizați în cazul unui eveniment seismic, alături de magnitudine și poziția epicentrului.
Cutremurele produse la adâncime intermediară în zona Vrancea pot transmite energia pe suprafețe mai extinse. Din acest motiv, unele seisme vrâncene pot fi resimțite la distanțe considerabile de epicentru.
Magnitudinea nu trebuie confundată cu intensitatea.
Magnitudinea arată dimensiunea evenimentului și energia eliberată, în timp ce intensitatea descrie efectele resimțite într-un anumit loc.
Distanța față de epicentru, adâncimea cutremurului, caracteristicile solului și structura clădirilor pot influența modul în care mișcarea este percepută.
Zona Vrancea, monitorizată permanent
Zona Vrancea este una dintre cele mai active regiuni seismice ale României și este urmărită permanent de specialiști.
Aici sunt înregistrate frecvent cutremure, inclusiv la adâncimi intermediare, iar fiecare eveniment este detectat și analizat cu ajutorul rețelelor de monitorizare.
Înregistrarea mai multor seisme slabe într-o perioadă scurtă nu înseamnă automat că urmează un cutremur puternic. Mișcările tectonice trebuie analizate în context, iar producerea unor evenimente de magnitudine redusă nu permite stabilirea datei sau magnitudinii unui viitor seism.
România dispune de o rețea de stații seismice care monitorizează permanent mișcările solului, inclusiv pe cele care nu sunt resimțite de populație.
Ce trebuie făcut în timpul unui cutremur
Chiar dacă seismul de luni dimineață a fost unul slab, astfel de evenimente readuc în atenție importanța pregătirii pentru situații de urgență.
În timpul unui cutremur puternic, persoanele aflate în interiorul unei clădiri nu ar trebui să încerce să fugă pe scări și nici să folosească liftul.
Este recomandată îndepărtarea de ferestre, geamuri, mobilier înalt și obiecte care s-ar putea desprinde sau răsturna.
Capul și gâtul trebuie protejate, iar dacă există în apropiere o piesă solidă de mobilier, spațiul de sub aceasta poate oferi protecție.
Persoanele aflate în exterior trebuie să păstreze distanța față de clădiri, stâlpi, cabluri electrice și alte obiecte care se pot prăbuși.
După încetarea mișcării seismice, este importantă verificarea eventualelor pericole imediate și păstrarea prudenței, deoarece pot apărea replici.
Cutremurul de luni dimineață, cu magnitudinea 3,3 și produs la adâncimea de 80,7 kilometri, completează seria mișcărilor tectonice înregistrate în România în luna septembrie și confirmă activitatea constantă a zonei seismice Vrancea.
